Povestea Metamorfozei Sufletului

Psyche

Psyche este zeița sufletului în mitologia greacă și de asemenea, și soția lui Eros, zeul iubirii. Odată ce l-a cunoscut pe Eros, cei doi au avut o relație tumultoasă iar Psyche a trebuit să treacă printr-o călătorie personală care nu numai că a transformat-o într-o zeiță, dar a și ajutat-o să-și îndeplinească dorința de a fi alături de Eros.

Psyche a fost o prințesă muritoare a cărei frumusețe extraordinară a stârnit furia Afroditei (zeița iubirii și a frumuseții) atunci când bărbații au început să-și întoarcă venerarea de la zeiță către fată. Afrodita i-a poruncit lui Eros să o facă pe Psyche să se îndrăgostească de cei mai hidos dintre bărbați, dar zeul s-a îndrăgostit de ea și a dus-o la palatul său ascuns. Eros și-a ascuns adevărata identitate și ia spus lui Psyche că nu trebuie să se uite niciodată la fața lui.

Surorile ei geloase, însă, au păcălit-o să nu asculte, iar zeul furios a părăsit-o. Psyche a căutat în lumea întreagă după iubirea ei pierdută iar în cele din urmă, a intrat în slujba Afroditei. Zeița i-a poruncit să îndeplinească o serie de sarcini aparent imposibile, care au culminat cu o călătorie în underworld (infern/iad).

Văzând prin tot ceea ce a trecut Psyche pentru a-și obține dragostea și binecuvântarea zeilor, în cele din urmă, Zeus a transformat-o pe Psyche într-o creatură nemuritoare, permițându-i să-și petreacă viața alături de Eros.

Mai mult decât o poveste de dragoste...

Este plină de lecții despre ascultarea intuiției noastre interioare și încrederea în instinctul nostru. Această poveste poartă, de asemenea, lecții de dragoste și încredere în partenerii noștri. Este un mit grecesc epic, atemporal, care nu își pierde niciodată profunzimea și sensul pentru cititor de-a lungul anilor.

Redarea mea preferată a poveștii lui Psyche a fost spusă de Lucius Apuleius Platonicus, un savant în proză latină. El o prezintă pe Psyche în a patra carte a renumitei sale piese: Măgarul de aur. Acest articol face comparații între povestea lui Psyche și călătoria omenirii către evoluția sufletească. În versiunea lui Apuleius, Psyche se naște din noblețe – o muritoare – dar este și o prințesă de o frumusețe incomparabilă. Ea este umană, așa cum suntem cu toții. Mai mult, ea este născută din regalitate – așa cum suntem și noi toți. Chiar de la început, pilda lui Psyche vine din înțelegerea că fiecare muritor este de descendență regală, deoarece potențialul pozitiv pur și nemurirea este dreptul de naștere inerent al umanității

Psyche este atât de devastator de frumoasă, încât atrage mulțimi de admiratori, iar templul lui Afroditei începe să-și piardă credincioși, pentru că toată lumea dorește să fie în prezența minunatei Psyche. Iată o altă concluzie: frumusețea regală vine din suflet (într-adevăr, cuvântul grecesc psyche înseamnă „suflet”, precum și „fluture”, ceea ce subliniază tema evoluției sufletești).

Fiecare dintre noi este deține o frumusețe interioară spectaculos de strălucitoare. Când permitem acestei străluciri naturale să curgă din centrele noastre sufletești, alții vor fi împinși să fie în prezența noastră. Expresia spontană, neîngrădită a sufletului atrage atenția la fel de puternic precum polenul ademenește fluturii.

Comparațiile dintre dezvoltarea sufletului uman și povestea lui Psyche devin profunde odată ce Venus, zeița iubirii, devine puternic amenințată de radianta Psyche. Venus îi poruncește fiului ei, Cupidon, să stingă frumusețea lui Psyche prin înșelătorie romantică. Descoperim mai târziu, că planurile nefaste ale lui Venus se întorc îngrozitor căci fiul ei Cupidon, chiar pumnul de răzbunare pe care l-a trimis pentru a lovi frumusețea efemeră a lui Psyche – nu numai că eșuează în misiunea lui, ci se îndrăgostește de Psyche. Această întorsătură a evenimentelor simbolizează ineficacitatea inevitabilă a răzbunării.

Dragostea lui Cupidon pentru Psyche nu este lipsită de complicații: Psyche nu are niciodată voie să vadă chipul iubitului ei. Pentru o vreme, Psyche se mulțumește cu asta. Hrănindu-se doar cu nectarul iubirii și savurând puritatea conexiunii lor extatice - Psyche nu se gândește niciodată la ascunderea feței lui Cupidon. Există o morală grozavă în asta. Având în vedere că povestea lui Psyche este sinonimă cu evoluția sufletească, putem intui că natura sufletului acceptă în totalitate – și este o sursă de iubire necondiționată. Din această relație reiese fericirea și libertatea autentică pentru că nu există condiții de acceptare.

Abia mult mai târziu, când Psyche își vizitează surorile, începe să cedeze în fața capcanelor iubirii restrictive/condiționate și a tuturor iluziilor pe care aceasta le implică. Surorile ei o conving pe Psyche că ascunderea feței lui Cupidon este o anormalitate și o îndrumă în eroare să creadă că iubitul ei este de fapt o abominație.

Există o semnificație uriașă în această întorsătură a evenimentelor. Toți ne îndreptăm greșit la un moment dat. Mai toți am căzut victime ale sfaturilor mai mult sau mai puțin benefice de la alții.

În plus, direcția greșită a lui Psyche transmite tendința omenirii de a se îndepărta uneori de lumină. Mai degrabă decât să avem încredere și să urmăm natura strălucitoare a îndrumării sufletului nostru, cu excluderea oricărei alte îndrumări – uneori ne putem deplasa urmând alți oameni, credințe false sau obiecte materiale.

Așa cum vedem în emoțiile și evenimentele consecinței expuse în Psyche (frângere de inimă, depresie, singurătate, disperare, deznădejde), cheia fericirii iluminate este să se urmărească lumina sufletului cu credință oarbă.

În final, Psyche (cu ajutorul lui Cupidon) este învingătoare. Angajamentul ei neclintit față de dragostea adevărată, puritatea și expansiunea sufletească este dovada lui Cupidon a sincerității și devotamentului ei.

De fapt, atât de intensă a fost dăruirea ei, încât și-a câștigat darul nemuririi.

În cele din urmă, aceasta este cea mai bună lecție pe care o putem învăța din povestea lui Psyche: expansiunea și evoluția sufletului uman sunt garantate atunci când ne concentrăm pe potențialul pur al iubirii divine.

Personal, această pildă mă încurajează să mă întreb: „Pe cine sau ce urmăresc?” iar răspunsul la această întrebare mă îndeamnă întotdeauna să iau măsuri corective după cum este necesar.

Deci, care este steaua ta nordică?

Cui sau la ce acorzi atenție?

Ce anume posedă devotamentul tău deplin?

Sper că această comparație între călătoria lui Psyche și călătoria propriului nostru psihic (suflet) a adus o perspectivă asupra conștientizării tale.

Psyche

Mai mult decât o poveste de dragoste...

Curiozități & Tarife

Privacy Policy

Terms and Conditions